fbpx

Cele mai periculoase 3 TOXINE din alimente si cosmetice

Sanatatea este data de balanta dintre toxine si nutrimente.

Echilibrul biochimic al organismului determina starea generala de sanatate. Acest echilibru este influentat intr-o proportie considerabila de chimicalele cu intram zilnic in contact. Le preluam din alimente si bauturi, din cosmetice aplicate direct pe piele sau prin contact cu obiecte sintetice sau produse de curatenie.

Pielea si intestinele noastre actioneaza ca un “absorbant” pentru aceste substante.

Insa simpla prezenta a toxinelor in corp nu duce neaparat la aparitia unei probleme de sanatate. Este aproape imposibil sa le simtim prezenta sau sa ne resimtim imediat dupa consum, avand in vedere cantitatile mici regasite in alimente si cosmetice.

Cel mai mult conteaza cantitatea in care se gasesc in corp.

Aceste chimicale se acumuleaza in timp, putin cate putin.

Exista chiar si studii care demonstreaza ca unele toxine, in anumite cantitati pot fi tolerate de corpurile noastre.

Teoretic, suntem “protejati” pentru ca nu sunt prezente in cantitati mari in produsele utilizate sau consumate zilnic, insa expunerea cumulata la aceste substante de cele mai multe ori depaseste si de cateva ori pragul considerat “sigur” de toxine.

Am avut “ocazia” sa fac diferenta.

In ultimii 6-7 ani am redus considerabil consumul de produse procesate chimic. In 2018, cand am devenit nutritionist plant-based, aproape ca nu mai existau “chimicale” in viata mea de zi cu zi. Insa… exista foarte mult STRES. Stres cronic, care a fost si cauza principala pentru declansarea afectiunii mele sistemice.

Atunci cand stresul este prezent in fiecare zi, glandele suprarenale responsabile de productia hormonului numit cortizol, incep sa se epuizeze. In cazul meu, si sistemul imunitar devenise hiper-activ si corpul meu isi ataca propriu tesut.

Partea buna insa este ca la toate examene medicale efectuate in acea perioada TOATE organele vitale erau in stare extrem de buna, “ca ale unui copil de 14 ani” dupa spusele unuia dintre medicii care se ocupau de cazul meu.

Trebuie sa recunosc, ca m-am simtit bine sa primesc un astfel de feedback. Eram mandra ca am reusit sa fac ceva bun pentru mine de-a lungul timpului si nu am un corp “intoxicat” de la 30 de ani.

Mi-a dat incredere ca ma pot recupera, pentru ca in afara de partile afectate, restul corpului era sanatos.

Ce a urmat?

Pentru ca glandele suprarenale nu produceau cortizol, hormonul stresului, in cantitatile in care aveam nevoie pentru nivelul ridicat de stres cu care ma confruntam, am fost nevoita sa urmez un tratament hormonal, destul de agresiv si sa iau si medicamente pentru a scadea hiper-reactivitatea sistemului imunitar pentru ca, corpul meu isi ataca propriul tesut.

La 2 ani dupa inceperea tratementului, cand am facut din nou un examen medical amanuntit, aveam steatoza hepatica grad 1, cateva fire de nisip la rinichi si pietre la fiere. Organele interne nu mai erau la fel de “fericite” ca la 30.

Nu sunt probleme de sanatate grave, care sa creeze un discomfort major, insa, nu sunt nici de neglijat pentru ca atunci cand organele incep sa fie afectate, sunt slabite, functionalitatea acestora scade, ceea ce favorizeaza aparitia multor probleme de sanatate cu adevarat grave.

In mod normal, conditia obligatorie pentru normalizarea aportului de toxine este reducerea consumului acestora, insa atunci cand suntem nevoiti sa le consumam (asa cum sunt tratamentele) e nevoie sa compensam “avariile” produse.

Insa despre cum putem sa “contracaram” efectele toxinelor preluate din medicamente sau acumulate in corp de-a lungul timpului din alimentatie, cosmetice sau alte surse, iti voi vorbi in articolul de saptamana viitoare.

De unde preluam cea mai mare parte a toxinelor?

Pana acum ti-am vorbit despre medicamente, pentru ca in ceea ce priveste toxinele, ele sunt principala sursa cu care eu am interactionat frecvent in ultimii ani. Sper ca povestea mea sa te ajute sa intelegi modul in care toxinele pot influenta starea generala de sanatate.

Medicamenete, consumate la recomandarea medicului cel putin salveaza vieti, spre deosebire de alimentele si cosmeticele -procesate chimic la nivel industrial. Acestea sunt principala sursa de “chimicale” a populatiei, in special la persoanele sub 40 de ani si sunt consumate ZILNIC.

Din fericire, insa pot fi controlate prin normlizarea aportului.

Facand alegeri mai bune, in cunostinta de cauza, care sa vina mult mai mult in ajutorul corpului, putem evita “supra-incarcarea” organismului de toxine.

Ne bucuram cand aflam ce ne promit anumiti producatori: un ten ca in reclame sau o placere culinara supra-naturala, insa ce e cel mai important e sa analizam in detaliu ceea ce consumam si sa acordam o atentie sportita ingredientelor utilizate.

Care sunt cele mai periculoase 3 toxine din cosmetice?

In afara de cele 3 pe care eu personal le consider cele mai importante, mai exista ingredientele care nu sunt notate pe etichete.

Este cazul …. 1,4 dioxanului. Este un contaminant care se formeaza la amestecul anumitor substante folosite in mod uzual la fabricarea produselor de ingrijire personala. Se gaseste in numeroase produse, ca sampoane, creme, lotiuni de curatare a tenului sau spumante de baie.

Conform Environmental Protection Agency (EPA) din SUA, 1,4 dioxan este un posibil agent cancerigen.

Indeparteaza secretiile uleioase naturale ale corpului, cauzand uscarea, iritatia si chiar reactii alergice la nivelul pielii. Poate sa fie un factor iritant si pentru ochi, nas si gat. Reactiile inflamatorii ale pielii includ: macarimi la nivelul pielii si scalpului, eczeme si dermatite, iar in cantitati mari, afecteaza rinichii, ficatul si sistemul nervos.

Ca sa fii sigura ca nu consumi aceasta substanta chimica, incearca sa eviti cosmeticele ce contin: Sodium Laureth Sulfate, compusi PEG si chimicale care curpind cuvintele xynol, ceteareth, oleth.

 

Sa incepem acum … cu ingredientele ce apar pe etichete.

Atunci cand folosim cosmetice, nu doar “efectele promise” conteaza.

Din punctul meu de vedere, pe langa efectele de imbunatatire a calitatii pielii, cel mai mult conteaza “urmele” pe care acestea le lasa in corp.

Si sa iti mai spun un secret: de cele mai multe ori, problemele de piele, de unghii sau de par… pornesc din interior, generate de dezechilibre bio-chimice ale organismului.

1. CONSERVANTII

BHA si BHT, adica Hidroxianisol butilat (BHA) si hidroxitoluen butilat (BHT)

Sunt folositi ca si conservanti in numeroase produse cosmetice, dar si alimentare. Se gasesc in rujuri, produse pentru par, farduri, creme de protectie solara, antiperspirante, creme si parfumuri.

BHA este considerat de Agentia Internationala pentru Cercetare in Domeniul Cancerului ca posibil agent cancerigen, iar Comisia Europeana l-a clasificat ca perturbator endocrin si este asociat cu efecte toxice asupra plamanilor, rinichilor si ficatului.

Parabenii

Parabenii sunt conservanti folositi in numeroase produse de ingrijire personala pentru a preveni dezvoltarea microbilor. Sunt gasiti in lotiuni, creme, sampoane, balsam de par, gel de dus si produse de curatare a fetei. Din clasa parabenilor fac parte zeci de chimicale, iar o parte din ele sunt folosite frecvent in compoziția cosmeticelor.

O mare parte dintre parabeni sunt disruptori endocrini ce pot duce la proliferarea celulelor canceroase in cazul cancerului mamar si dereglarea sistemului reproducator masculin.

Cei mai puternici disruptori endocrini sunt: isobutilparaben, butilparaben, isopropilparaben și propilparaben.

Pe langa efectele asupra estrogenului, unii parabeni:

  • pot bloca producia androgenilor (cum este testosteronul)
  • pot inhiba enzimele care metabolizeaza estrogenul
  • metilparabenul poate duce la deteriorarea celulelor pielii si la degradarea functiilor de regenerare, iar in combinatie cu alte chimicale estrogenice, contribuie si la aparitia cancerului de piele
  • propilparabenii si putilparabenii afecteaza organele de reproducere.

 

2. AGENTII DE SPUMARE (Etanolamine)

Dietanolamina (DEA), trietanolamina (TEA) si etanolamina sunt folositi in cosmetice ca emulsifianti si agenti de spumare. Se gasesc in sapunuri, sampoane, balsamuri si vopsele de par, lotiuni, creme de ras, farduri si creme de protectie solara.

Etanolaminele folosite in compozitia unui produs alaturi de anumite substante, pot forma nitrosamine, o clasa de zeci de substante cancerigene, inclusiv nitrosodietanolamina (NDEA).

DEA se acumuleaza in ficat si rinichi, avand un efect toxic asupra organelor, inclusiv asupra creierului. DEA ar putea afecta dezvoltarea creierului și memoria fatului. Multiple studii au aratatat ca DEA si TEA sunt hepatocancerigene pentru femelele de soarece.

Incearca pe cat posibil sa eviti produse ce contin: Triethanolamine, diethanolamine, DEA, TEA, cocamide DEA, cocamide MEA, DEA-cetyl phosphate, DEA oleth-3 phosphate, lauramide DEA, linoleamide MEA, myristamide DEA, oleamide DEA, stearamide MEA, TEA-lauryl sulfate.

 

3. FTALATII

Ftalatii au fost asociati cu numeroase afectiuni pentru ca sunt disruptori endocrini puternici.

Dibutil ftalat (DBP) este folosit mai ales in oja de unghii ca plastifiant. Dietil ftalat este folosit in produse parfumate si rareori este mentionat pe etichete, fiind o componenta a ingredientului „parfum” (fragrance), iar Di(2-etilhexil)ftalat (DEHP) este folosit in lipiciul pentru gene false.

Comisia Europeana a clasat DPB si DEHP ca disruptori endocrini si a interzis utilizarea acestora pe teritoriul UE, insa companiile obtin autorizatii pentru a ii folosi in continuare.

Ftalatii deregleaza productia de hormoni si pot afecta grav copiii in dezvoltare.

DEHP este clasat de Agentia Americana de Protectie a Mediului ca posibil agent cancerigent, bazat pe dovezile ca substanța cauzeaza cancer animalelor expuse la aceasta substanta. DPB cauzeaza multiplicarea celulelor canceroase mamare si scade eficienta tratamentelor anti-estrogen.

Iti recomand sa eviti pe cat posibil produsele care contin: ftalati, DEP, DBP, DEHP si parfum (fragrance).

 

Si “Lista” nu se opreste aici…

Pe langa aceste ingrediente ce favorizeaza mai mult producatorii de cosmetice decat utilizatorii acestora, majoritatea populatiei este expusa unei cantitati si mai mari de toxine. Alimentele, in special cela gata-preparate la scara industriala, contin toxine ce pun in pericol si mai mare sanatatea pe termen lung pentru ca sunt consumate in cantitati chiar mai mari si mult mai frecvent decat cosmeticele.

Exista 3 surse principale de “chimicale” daunatoare:

  1. cele folosite in prelucrarea chimica a alimentelor gata-preparate, pentru a creste termenul de valabilitate sau pentru a da o consistenta si o aroma mai placuta, pentru ca preparatele sa fie cat mai apetisante pentru consumatori
  2. cele ce rezulta din gatitul hranei acasa sau in restaurante, indiferent de sursa ingredientelor (organice sau tratate cu pesticide)
  3. existente in ingredientele naturale utilzate, care sunt rezultatul unei agriculturi intensive (pesticide).

 

Cele mai periculoase 3 toxine din alimente:

1. ADITIVII

Exista peste 300 de aditivi, identificati global ca E-uri. Acestia dau mancarii un aspect mai placut, un gust mai pregnant si mai ales un termen de valabilitate extins pe rafturile magazinelor.

Cu toate ca unele E-urile provin din surse naturale, si in teorie nu prezinta factori de risc pentru sanatate, majoritatea sunt produse sintetice.

Sunt folosite la scara industriala sub diverse forme: coloranti, indulcitori, arome si potentiatori de arome, agenti de tratare a fainii, agenti de glazurare, conservanti, emulsificatori, emulgatori, stabilizatori, agenti de ingrosare si afanare, antioxidanti si corectori de aciditate, agentii antiaglomeranti, etc.

Consumul unor produse alimentare in care se utilizează anumiti coloranti artificiali (E102, E104, E110, E122, E124 și E129) impreuna cu conservantul benzoat de sodiu (E211), poate avea efecte negative (hiperactivitate) asupra comportamentului copiilor, si nu numai.

Coloranti artificiali:

Tartazina E 102 este un colorant galben care se gaseste in dulciuri (budinci, inghețate, dropsuri), bauturi, mustar clasic, supe instant, gemuri, cereale, snacks-uri. Este considerat a avea actiune cancerigena (tumori tiroidiene), poate provoca mutatii cromozomiale si determina deficiente de vitamina B6 si zinc.

E 110 intra in componenta sucurilor, dropsurilor, inghetatei, a snacks-urilor, precum si in unele bauturi, medicamente, conserve de peste, prafuri de budinca. Este considerat cancerigen (tumori renale) si are ca efecte congestia nazala, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, voma, indigestie.

E 122 ( azorubin, carmoizina) este interzis in prezent in Canada, Japonia, Norvegia, SUA si Suedia. UE inca evalueaza riscurile potentiale pentru sanatate.

E 124 (ponceau 4R, rosu cochineal A) este considerat cancerigen si prin urmare interzis in tari precum SUA, Norvegia, Finlanda, dar inca folosit pe scara larga in restul UE.

E 129 (rosu allura AC): Este interzis in Danemarca, Belgia, Franta, Elevetia si Suedia. Este permis in SUA si UE.

Conservanti periculosi: 

E 211 si E 212 (benzonat de sodiu si de potasiu): utilizati ca si conservant impotriva drojdiilor si a bacteriilor in produse acide, cum ar fi dressing-urile pentru salate, bauturi carbo cu arome de citrice, gemuri, sucuri de fructe citrice, muraturi si condimente.

In combinatie cu acidul ascorbic (vitamina C – E300), formeaza BENZEN, un cunoscut cancerigen. Factori ca temperaturile ridicate, lumina si timpul petrecut pe raftul magazinului pot stimula formarea acestuia.

E 216 si 217 p-hidroxibenzoat de propil, propil paraben si derivat sodic al esterului propilic al acidului p-hidroxibenzoic) afecteaza hormonii sexuali si organele de reproducere. 

E 220 (dioxidul de sulf) Expunerea la o concentrație redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator. Pe etichetele produselor este notat “contine sulfiti”,in special pe sticlele de vin.

După legislatia UE si SUA, vinurile cu o concentratie de dioxid de sulf mai mica de 10 ppm nu trebuie să aiba inscriptionate cele doua cuvinte.

E 249(nitrit de potasiu) este utilizat pentru produse din carne uscata, sarata, netratata termic. Este frecvent utilizat cu rol dublu in produsele din carne pentru a pastra culoarea rosiatica a carnii, si de asemenea pentru prevenirea dezvoltarii bacteriilor.

Principala ingrijorare legata de nitritul de sodiu este formarea nitrozaminelor, considerate cancerigene, si apar cu precadere cand produsele de carne care contin E249 sau E250 sunt expuse la temperaturi inalte (prin prajire, coacere sau preparate la gratar).

 

Antioxidantii sintetici si corectorii de aciditate:

Antioxidantii sintetici reprezinta substante care prelungesc viata produselor alimentare. Le protejeaza impotriva deteriorarii cauzate de oxidare, precum rancezirea grasimii si schimbarea culorii.

Corectorii de aciditate reprezinta substante care modifica sau controleaza aciditatea sau alcalinitatea unui produs alimentar.

E 320 ( butilhidroxianisol -BHA), folosit atat in industria alimentara, cat si a cosmeticelor, este un un antioxidant sintetic folosit pentru a preveni rancezirea grasimilor si a produselor grase.

Utilizat de obicei in combinatie cu E321 (butilhidroxitoluen – BHT) in alimente precum: snacks-uri pe baza de cereale, supe si ciorbe deshidratate, sosuri, carne deshidratata, condimente si mirodenii, cereale prepreparate, cartofi granulati deshidratati (chipsuri), guma de mestecat, suplimente dietetice.

Daca E320 si/sau E321 sunt adaugate intr-un ingredient (de exemplu, martipanul) folosit intr-un produs alimentar, nu este necesar ca vreunul sa fie declarat in lista de ingrediente.

Institutul national de sanatate (National Institutes of Health) din SUA a declarat ca E320 este cancerigen pentru oameni, bazandu-se pe rezultatele experimentelor efectuate pe animale, iar Statul California l-a declarat cancerigen si prin urmare s-a interzis intrebuintarea acestuia.

 

Emulgatorii, stabilizatorii, agentii de ingrosare si agentii de afanare

Emulgatorii sau agentii emulsifianti reprezinta substante care fac posibila formarea sau mentinerea unui amestec omogen de doua sau mai multe faze imiscibile in alimente, asa cum sunt uleiul si apa, care in mod natural nu se amesteca.

Stabilizatorii reprezinta substante care, adaugate unui produs alimentar, fac posibila mentinerea starii fizico-chimice a acestuia pe termen lung. Stabilizatorii includ substante care permit mentinerea unei dispersii omogene de doua sau mai multe substante imiscibile, precum si substante care stabilizeaza, conserva sau intensifica culoarea unui produs alimentar.

Agentii de ingrosare reprezinta substanțe care, adaugate unui produs alimentar, cresc vascozitatea acestuia.

Gumele au rol de stabilizator dar si de agent de ingrosare. Printre altele mentine uleiul si apa amestecate impreuna in dressing-urile pentru salate, sa incapsuleze uleiurile aromatice in suplimentele nutritive sub forma de praf sau tablete.

Gumele sunt de asemenea folosite pentru inlocuirea masei grase din produsele cu grasime redusa. Sunt derivate din surse naturale (arbori, alge, bacterii) si nu sunt absorbite de corpul uman.

Agentii de afanare sunt substanțe sau combinatii de substante care elibereaza gaz, marind astfel volumul aluatului sau al cocii.

Multe dintre aceste ingrediente, folosite pentru a pastra textura, pentru a stabiliza culoarea, pentru a afana aluaturile sau in alte scopuri de “infrumusetare” a alimentelor gata-preparate, in anumite concentratii produc flatulenta si balonare,si pot provoca greata, meteorism (care se manifesta prin cresterea in volum a abdomenului) si crampe.

 

Indulcitorii

Indulcitorii sunt substanțe utilizate pentru a da un gust dulce produselor alimentare sau utilizate ca indulcitori de masa.

E 420 Sorbitolul, este utilizat cu precadere de diabetici, pentru ca este absorbit lent de organism, insa consumul unei cantitati semnificative poate avea un puternic efect laxativ, cauzand chiar si diaree.

E 421 Manitol, foarte des intalnit in produsele cu continut redus de calorii, poate provoca alergii, greata si voma. Este contraindicat copiilor, putand provoca diaree si disfunctii renale.

E 950 Acesulfam K potasiu este de obicei folosit in combinatie cu aspartamulsucraloza sau zaharina. Este utilizat in guma de mestecat, produsele de patiserie, dulciurile pe baza de gelatina, sucurile dietetice (asa numitele “sugar-free”). 

E 951 Aspartam este un indulcitor artificial, de aproximativ 200 de ori mai dulce decat zaharoza, frecvent folosit si care poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli, potrivit cercetatorilor. Se gasesti cel mai des in guma de mestecat, produse zaharoase, bauturi racoritoare. Joaca un rol important in declansarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformatiilor si diabetului. Este cancerigen.

E 952 ( acid ciclamic si sarurile sale de Na si Ca -ciclamat de sodiu, ciclamat de calciu). Acest controversat indulcitor a fost utilizat in USA pana in anul 1970, dupa care a fost interzis. Studiile pe animale au indicat ca produce cancer si afecteaza glandele genitale masculine, amplificand potenta altor substante cancerigene.

E 953 isomalt este similar cu alti zahar-alcooli. Induce riscul unor neplaceri gastrice (flatulenta si diaree) atunci cand este consumat in cantitati mari (peste 50 g/zi pentru adulti si 25 g/zi pentru copii).

Alti indulcitori chimici: E 954 zaharina si sarurile sale de Na, K si Ca, E 955 sucraloza, E 957 taumatina, E 965 maltitol, E 967 xilitol ce pot avea efecte laxative.

 

Agentii antiaglomeranti

Agentii antiaglomeranti sau agentii de separare reprezinta substante care reduc tendinta particulelor unui produs alimentar de a adera una de alta.

Utilizati in produse alimentare sub forma de praf (inclusiv zaharuri), sare si substituentii ei, suplimente alimentare dietetice, alimente sub forma de tablete, pastile, drajeuri, branza tare si branza prelucrata taiata felii, guma de mestecat, orezcarnati si jeleuri.

E 555 (silicat alumino-potasic) este folosit in sare, lapte praf si faina sub forma granulelor gluten-kaolin numite ‘Pesta’. Desi se stie ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania.

Alti agenti antiaglomeranti: E 535- ferocianura de sodiu,E 536- ferocianura de potasiu, E 551- dioxid de siliciu, E 552- silicat de calciu, E 553a – silicat de magneziu, trisilicat de magneziu, E 553b talc, E 554 silicat alumino-sodic , E 556 (silicat alumino-calcic) si E 559 silicat de aluminiu (Kaolin).

 

Potentatorii de aroma

Potentatorii de aroma reprezinta substante care amelioreaza gustul si/sau mirosul existent al unui produs alimentar. Acestia pot fi obtinuți din surse naturale (prin distilare, macerare, extracție lichid-lichid etc.) sau sintetizati chimic.

In UE este interzisa adaugarea potentatorilor la urmatoarele alimente: miere, uleiuri si grasimi de origine animala sau vegetala neemulsionate, unt, lapte si smantana pasteurizate si sterilizate (inclusiv degresate, integrale si semidegresate), produse lactate fermentate natural nearomatizate, apa minerala naturala si apa de izvor, cafea (cu exceptia cafelei solubile aromate) si extractelor de cafea, frunze de ceai nearomatizate, zahar, si paste fainoase uscate.

Glutamatul monosodic este adaugat in cantitati mari la amestecurile de condimente si mirodenii cum ar fi produsele de tip Vegeta care contin pana la 15% glutamat monosodic, precum si supele la plic. Alte produse care contin glutamat monosodic sunt unele mezeluri sau unele tipuri de branza topita.

Alti potentiatori artificiali de gust: E 620 (acidul glutamic), E 621 (glutamat monosodic), E 622 (glutamat monopotasic), E 623 (diglutamat de calciu), E 624 (glutamat de monoamoniu), E 625 ( diglutamat de magneziu), E 626 (acid guanilic), E 627 (guanilat disodic), E 628 (guanilat dipotasic) E 629 (guanilat de calciu), E 630 (acid inozinic), E 631 (inozinat disodic), E 632 (inozinat dipotasic), E 633 (inozinat de calciu), E 634 5′-ribonucleotide de calciu, E 635 (5′-ribonucleotide disodice)

In urma consumului de alimente ce contin potentatori de aroma, cu precadere glutamatul monosodic pot sa apara: dureri de cap, bufeuri, transpiratii abundente, tahicardie, durere in piept, greata si stare de slabiciune. 

Agentii de tratare a fainii

Agentii de tratare a fainii, altii decat emulsifiantii, sunt substante care se adauga fainii sau aluatului pentru a imbunatati calitatile panificabile. 

E 924, adica bromatul de potasiu este interzis in UE, Canada, China si multe alte tari. Este cancerigen.

 

2. ACRILAMIDA

Se formeaza cand alimentele pe baza de plante, bogate in carbohidrati sunt fierte, coapte sau prajite la temperaturi ridicate. Substanta  nu se formeaza doar pe baza amidonului, ci si pornind de la alte poliglucide, asa cum este glicogenul din produsele de origine animala (carne, oua).

Acrilamida este o substanta citotoxica, neurotoxica, cancerigena si mutagena.

Ea intretine stresul oxidativ, favorizand aparitia neoplasmelor.  S-a constatat ca poate induce cancer mai ales la nivelul uterului, ovarelor si testiculelor.

Cafeaua si painea prăjita, pe care multi le consuma la fiecare mic dejun s-ar putea sa ne dauneze. In 2002, Institutul National de Alimentatie din Suedia a descoperit ca ACRILAMIDA este asociata cu dezvoltarea cancerului la animale.

 

3. PESTICIDELE

Multe pesticide sunt special create incat sa otraveasca sistemele nervoase ale dunatorilor. Acest lucru este ingrijorator si pentru oameni. Totusi autoritatile nu ajung la un consens cu privire la riscul prezentat de toate aceste substante.

Cert este ca urme de pesticide sunt acum larg raspandite prin tot mediul. Desi este vorba de cantitati sub nivelurile considerate periculoase, totusi folosirea pesticidelor este in continua crestere.

Fructele, legumele si alte alimente de origine vegetala pe care omul le consuma, ce nu provin din culturi ecologice, contin diverse pesticide care afecteaza biochimia organismului unui consumator.

Studiile coreleaza expunerea la organofosfatii din pesticide cu intarzieri ale dezvoltarii intrauterine a fetusilor si cu autism si sugereaza ca ar putea avea o contributie si in afectiunile cardiovasculare – un organofosfat comun din pesticide.

CLORPIRIFOSUL poate dauna dezvoltarii creierului uman.

De asemenea, expunerea la pesticide poate creste riscul de diabet si obezitate.

 

Alte surse de “chimicale” cu care interactionam zi de zi NON-ALIMENTARE?

Stratul acoperitor al bonurilor fiscale, al conservelor metalice si al obiectelor (ambalaje, sticle) din plastic policarbonat. Acestea contin un estrogen sintetic, un hormon controversat de peste zece ani.

Compusul cu pricina, BISFENOL A (BPA), are potentialul de a influenta sistemul hormonal.

Bisfenolul A este o substanta care se obtine doar pe cale chimica-sintetica, din acetona.

BPA nu apare in urma unei biosinteze, deci nu exista enzime capabile sa degradeze un astfel de compus. Astfel, patruns in organism, ramane cu structura neschimbata, fapt ce ii mareste nocivitatea.

Actiunea toxica a bisfenolului A asupra organismului uman a fost demonstrata atat in SUA, cat si in UE.

Sunt periculoase pentru adulti, dar in special pentru copii pentru ca isi elibereaza compusii nocivi in organism. Deosebit de periculoase sunt biberoanele si suzetele cu BPA care, supuse permanent salivei, elibereaza toxine nocive direct in organismul copilului.

Bisfenolul A, dupa cum s-a demonstrat, deregleaza sistemul endocrin. De asemenea, acest compus afecteaza sistemul nervos central (creierul), mai ales la copii. Studii largi dezvoltate de-a lungul anilor arata ca BPA favorizeaza instalarea obezitatii si dezvoltarea masei adipoase.

Astazi se stie ca bisfenolul A este cancerigen si ca poate provoca sterilitate atat la barbati, cat si la femei.

Unele studii clinice arata ca bisfenolul A favorizeaza instalarea diabetului zaharat de tip II.

Cercetari efectuate la Universitatea Simon Fraser din Canada au pus in evidenta faptul ca bisfenolul absorbit de catre femeile insarcinate afecteaza comportamentul fetitelor nascute, in sensul crestereii nivelului de agresivitate. In cazul baietilor, nu a fost descoperita o astfel de corelatie.

 

Concluzii…

Potrivit unui ghid UE al substantelor chimice sintetice inregistrate, acestea ar fi in jur de 144.000, dintre care, circa o treime se considera ca sunt daunatoare. In plus, exista planuri ca industria chimica sa se tripleze pana in 2050.

Autoritatile competente din toata lumea au de gand sa impună o reglementare mai stricta in privinta substanțelor artificiale prezente in viata de zi cu zi, dar numarul lor foarte mare ameninta sa ridice serioase dificultati acestei rezolutii.

 

Cum poti sustine zilnic echilibrul biochimic al corpului tau?

Probabil ca dupa ce ai citit acest articol raspunsul este mai mult decat evident:

prin normalizarea aportului de chimicale. 

Primul pas pe care iti recomand sa il faci este sa citesti etichetele mai atent. Si daca nu intelegi mare lucru din ingrediente pentru ca nu esti biochimist, cel mai probabil nu sunt naturale.

Iti propun un exercitiu!

Alege 3 alimente sau cosmetice pe care le folosesti ZI DE ZI.

Citeste-le etichetele.

Si scrie-mi la adresa de email crina@imperioshop.ro care sunt ingredientele pe care nu le recunosti ca fiind naturale.

 

Sper ca iti este util acest articol si ca te va ajuta pe viitor sa faci din ce in ce mai multe alegeri PRO-SANATATE. Fiecare zi conteaza, fiecare zi contribuie la echilibrul bio-chimic al corpului tau si la sanatatea ta pe termen lung.

 

Toate cele bune!

Crina de la Imperio

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.